{"id":12454,"date":"2017-01-20T10:01:01","date_gmt":"2017-01-20T10:01:01","guid":{"rendered":"https:\/\/aquacarpatica.com\/?page_id=12454"},"modified":"2019-05-30T10:42:26","modified_gmt":"2019-05-30T10:42:26","slug":"purity","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/www.valvis-holding.com\/newsite\/index.php\/purity\/","title":{"rendered":"ROM\u00c2NIA"},"content":{"rendered":"

<\/div><\/div><\/div>
<\/span><\/div>
<\/span><\/div>
<\/div>
<\/div><\/div>
<\/div>
<\/span><\/div>

Rom\u00e2nia are peste 60% din izvoarele Europei de ape minerale naturale, izvoare cu ap\u0103 folosite \u00een scop terapeutic, izvoare cu ap\u0103 extraodinar\u0103 care se exporta acum 800 de ani la Constantinopol, izvoare cu ap\u0103 premiat\u0103 la nivel interna\u021bional, izvoare cu cea mai pur\u0103 ap\u0103 mineral\u0103 din lume. Iar apele din Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 se \u00eentreac\u0103 pe ele.<\/span><\/span><\/p>\n<\/div><\/span>

<\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div><\/div><\/div>
<\/span>

\u021aara Dornelor, un t\u0103r\u0103m de poveste<\/span><\/h2>\n<\/div>
<\/div>
<\/div><\/div>
<\/div><\/span>

\u00cen locuri cu peisaje naturale de o frumuse\u021be natural\u0103 care \u00ee\u021bi taie r\u0103suflarea, plaiurile Bucovinei ocup\u0103 un loc aparte. Mun\u021bii, codrii de brad, v\u0103ile \u0219i luncile verzi pres\u0103rate cu flori, aerul proasp\u0103t de munte, toate acestea ofer\u0103 \u021binutului un pitoresc aparte.<\/span><\/p>\n<\/div><\/span>

Repere geografice<\/span><\/h2>\n<\/div>
<\/div>
<\/div><\/div>
<\/div><\/span>

\u021aara Dornelor a fost \u00eenzestrat\u0103 cu o re\u021bea hidrografic\u0103 bogat\u0103. Numeroase izvoare de ape minerale, renumite pentru calit\u0103\u021bile lor terapeutice deosebite, izvor\u0103sc din ad\u00e2ncurile acestui t\u0103r\u0103m. Din loc \u00een loc, pot fi observate st\u00e2nci imense, calcaroase. Prezen\u021ba vulcanitelor, imediat spre apus, cu curgeri de lave \u0219i intercala\u021bii groase de aglomerate vulcanice sunt m\u0103rturiile unei ample activit\u0103\u021bi vulcanice \u00een masivul C\u0103limani.
\nCarpa\u021bii Orientali, una dintre cele trei mari grup\u0103ri muntoase ale Rom\u00e2niei, prezint\u0103 o varietate de roci, cu aspecte geologice \u0219i morfologice diverse \u0219i o larg\u0103 tipologie de flor\u0103 \u0219i faun\u0103. Situat \u00een partea nordic\u0103 a Carpa\u021bilor Orientali, \u021ainutul Dornelor se afl\u0103 la \u00eentrep\u0103trunderea Mun\u021bilor C\u0103limani, de origine vulcanic\u0103, cu Mun\u021bii Bistri\u021bei, constitui\u021bi din \u0219isturi cristaline.
\nPeisajul \u021a\u0103rii Dornelor este \u00eenconjurat de mun\u021bi falnici: Mun\u021bii Rar\u0103u, Mun\u021bii Giumal\u0103u, Masivul C\u0103limani \u0219i Mun\u021bii Bistri\u021bei. Regiunea e cunoscut\u0103 pentru parcurile sale na\u021bionale (C\u0103limani, Rodna), turismul balnear (Vatra Dornei, Dorna C\u00e2ndreni, Poiana Co\u0219nei) \u0219i pentru rezerva\u021biile naturale (Cheile Zugreni).
\nDatorit\u0103 a\u0219ez\u0103rii sale la poalele mun\u021bilor, \u00eentr-o zon\u0103 de convergen\u021b\u0103 a maselor de aer aflate \u00een mi\u0219care, \u021ainutul Dornelor beneficiaz\u0103 de un climat subalpin, propice unei vegeta\u021bii luxuriante. \u021aara Dornelor este un plai binecuv\u00e2ntat de natur\u0103, ascunz\u00e2nd \u00een ad\u00e2ncurile sale resurse valoroase, printre care \u0219i apele minerale.
\nLegendele locale spun c\u0103 apa izvor\u00e2t\u0103 din munte are un caracter aparte, ce-o face s\u0103 reziste trecerii timpului \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mereu neschimbat\u0103, \u201ds\u0103lbatic\u0103\u201d, fiind o perpetu\u0103 surs\u0103 de s\u0103n\u0103tate.
\n<\/span><\/p>\n<\/div><\/span>

<\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/div>
<\/span><\/div>

Mun\u021bii Carpa\u021bi g\u0103zduiesc cele mai mari popula\u021bii de lupi \u0219i linc\u0219i de pe continent, iar pe crestele lor \u00eenalte tr\u0103ie\u0219te o subspecie a caprelor negre, denumite \u0219i \u201dantilopele Carpa\u021bilor\u201d. <\/span><\/p>\n<\/div><\/span>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/span>

Mai mult, \u021bara noastr\u0103 are cea mai mare popula\u021bie de ur\u0219i bruni din toat\u0103 Europa, num\u0103rul acestora fiind de aproximativ 5000.<\/strong><\/span><\/p>\n<\/div><\/span>

<\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/span>
<\/span><\/div>
<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/span>
<\/span><\/div><\/span>

Acesta este adev\u0103rul istoric despre apele din regiune. AQUA Carpatica este ast\u0103zi exact cum a fost de secole \u00eentregi: curat\u0103 \u0219i pur\u0103.<\/p>\n

Nimic ad\u0103ugat. F\u0103r\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri. F\u0103r\u0103 carbonatare articifial\u0103 sau procesare.<\/p>\n

\n

Exact a\u0219a cum trebuie s\u0103 fie o ap\u0103 mineral\u0103 natural\u0103.<\/span><\/h4>\n<\/div>
<\/div><\/div><\/div>

Prima exploatare a apelor minerale din Mun\u021bii Carpa\u021bi a fost condus\u0103 de Imperiul Roman (primele secole \u00ee.Hr.)<\/p>\n

\u00a0<\/strong>1410<\/strong>\u00a0\u2013\u00a0Prima atestare documentar\u0103 apare \u00eentr-un act ce apar\u021bine domnitorului Alexandru cel Bun, scris \u00een alfabetul chirilic, datat 15 februarie 1410, Suceava, prin care domnitorul d\u0103ruie\u0219te M\u0103n\u0103stirii Moldovi\u021ba mun\u021bii Suhardul Mare \u0219i Suhardul Mic. Documentul a fost scris \u00een piele cu litere chirilice \u0219i a fost p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi la Muzeul Na\u021bional Rom\u00e2n de Istorie din Bucure\u0219ti. (Balan, Th. \u2013 \u201dNoi documente C\u00e2mpulungene\u201d, tipografia \u201dMitropolitul Silvestru\u201d, Cern\u0103u\u021bi, 1929, p. 8 -9). Izvoarele cu ape minerale sunt \u00eent\u00e2lnite de asemenea \u00een scrisorile lui \u0218tefan cel Mare din 13 septembrie 1473 \u0219i 15 septembrie 1499, unde sunt descrise ca fiind \u201dizvoare cu ap\u0103 t\u0103m\u0103duitoare\u201d.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div>

1608<\/strong>\u00a0\u2013\u00a0Anul 1608 aduce o alt\u0103 confirmare a existen\u021bei izvoarelor cu ap\u0103 bun\u0103 pe meleagurile V\u0103mii (Dornei). \u00cen c\u0103l\u0103toria sa prin Moldova, Dobrogea \u0219i Bulgaria, ecleziarhul armean Sdimeon Dbir Lehati confirm\u0103 faima \u0219i frumuse\u021bile dornene (Lehati, S.D. \u2013 \u201dMemorii de c\u0103l\u0103torie \u0219i Cronica Nerses Akinian\u201d, Viena, 1963, p. 4- 7).<\/p>\n

1776<\/strong>\u00a0\u2013\u00a0Generalul austriac Spleny, primul guvernator militar al Bucovinei, a confirmat \u201dexisten\u021ba \u0219i calitatea izvoarelor de ap\u0103 mineral\u0103 din regiunea Dorna\u201d (Arhivele istorice centrale din Bucure\u0219ti \u2013 Pachetul 23, Doc. 1\/1776).<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div>

1790<\/strong>\u00a0\u2013\u00a0\u00cen 1788, omul de \u0219tiin\u021b\u0103 Belsazar Hacquet \u00eentreprinde o c\u0103l\u0103torie de studii \u00een Carpa\u021bi \u0219i public\u0103 \u00een 1790 cartea cu titlul \u201dCele mai recente c\u0103l\u0103torii geografico-politice ale lui Hacquet \u00een anii 1788 \u2013 1789 prin Carpa\u021bii Nordici ai Daciei \u0219i Gali\u021biei\u201d, \u00een care consemneaz\u0103 compozi\u021bia mineral\u0103 a apei din bazinul Dornelor \u0219i face urm\u0103toarele aprecieri despre apa existent\u0103 aici: \u201deste terapeutic\u0103, am b\u0103ut-o chiar eu \u00een mai multe r\u00e2nduri \u0219i efectele ei nu au fost dec\u00e2t salutare\u201d.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div>

1806<\/strong>\u00a0\u2013 Doctorul galician al Bucovinei, Ignatz Pluschk, trec\u00e2nd prin regiune, a descoperit c\u0103 p\u0103storii obi\u0219nuiau s\u0103 bea apa de izvor ca pe \u201do ap\u0103 d\u0103t\u0103toare de s\u0103n\u0103tate\u201d, a\u0219a c\u0103 a decis c\u0103 izvorul trebuie exploatat. Astfel, apa a fost \u00eembuteliat\u0103 \u0219i exportat\u0103 c\u0103tre Viena \u0219i Odessa. Tot el a f\u0103cut prima expertiz\u0103 fizico \u2013 chimic\u0103 a apei \u00een 1808 (Constantinescu, I. \u2013 \u201dDin Valea Bistri\u021bei \u00een Valea Vi\u0219eului\u201d, Editura Meridiane, Bucure\u0219ti, 1968, p.69). <\/span><\/p>\n<\/div>

1807<\/strong>\u00a0\u2013\u00a0Ulterior cererii Administra\u021biei Galiciei, autorit\u0103\u021bile \u00eenalte de la Viena au alocat o sum\u0103 de bani pentru ca aceste izvoare s\u0103 fie cur\u0103\u021bate \u0219i renovate, dar \u0219i pentru construirea unui stabiliment balnear la Vatra Dornei (Arhivele Jude\u021bului Suceava \u2013 Doc. VII\/19,24).<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div>

1817<\/strong>\u00a0\u2013 \u00cemp\u0103ratul Franz Joseph I al imperiului Austro \u2013 Ungar a scris despre apa mineral\u0103 din Bucovina \u00een memoriile sale: \u201deste un izvor feruginos cu efecte terapeutice ce este apreciat p\u00e2n\u0103 \u0219i de moldoveni. Este cea mai bun\u0103 ap\u0103 mineral\u0103 din regiune\u201d(Franz Joseph I \u2013 \u00cemp\u0103ratul Austriei \u2013 \u201dMemorii de c\u0103l\u0103torie din Bucovina\u201d, 1817 \u2013 1823).<\/span><\/p>\n<\/div><\/span>

<\/span><\/div>
<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/span>
<\/div><\/div><\/div>
<\/span>
<\/span><\/div>
<\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/div>
<\/span>

Distribuie pagina<\/h4>
<\/i><\/a><\/span><\/i><\/a><\/span><\/i><\/a><\/span><\/i><\/a><\/span><\/div><\/div>